O
importanta deosebita pentru a demonstra vechimea cultivarii vitei de vie pe
teritoriul actualei podgorii Panciu, o constituie fragmentul de vas carpic,
descoperit in localitatea Padureni, care are ca ornament o coarda de vita de
vie cu doi struguri stilizati. Primele atestari cunoscute pana acum despre
plantatiile viticole apar abia la mijlocul celui de-al doilea mileniu al erei
noastre. In cea de-a doua calatorie intreprinsa in Moldova, Goerg von
Reichersterffer, emisar al lui Ferdinand de Habsburg pe langa domnitorul Petru
Rares (1527-1538; 1541-1546), face referiri in raportul sau si la plantatiile
mari de vita de vie existente in zona, cunoscuta atunci si sub denumireade
podgoria Crucilor. Primele mentiuni scrise, referitore la viile aflate in
perimetrul podgoriei, apar abia la sfarsitul secolului al XVI-lea. In anul
1589, domnitorul Petru Schiopu, ii intarea lui Bucium, mare vornic al Tarii de
Jos, stapanire pe viile de la Cruce.
In secolul al XVII-lea, dintre localitatile aflate in zona, cea care se
detaseaza mai mult este Crucea. Actele scrise aici in aceasta perioada dovedesc
ca localitatea era cea mai insemnata in podgorie. In podgoria Panciu, unde
vinul se facea bun si mult, au cautat sa patrunda reprezentanti ai celor mai
multe paturi sociale din Tara Moldovei, de la domnitorii tarii si ierarhii bisericii,
pana la boierii mari si mici, mestesugari, negustori si alti oraseni.
O imagine concludenta, referitoare la situatia viticulturii din aceasta
podgorie, la jumatatea secolului al XIX-lea reiese din datele aparute in anul
1861 "Lucrari statistice in Moldova", cu referire la anul 1859, in
care se mentioneaza ca terenurile destinate viticulturii pe teritoriul actualei
podgorii totalizau 2.870 ha, respectiv 14% din intreaga suprafata viticola a
Moldovei, evaluata la acea data la 20.274 ha. La sfarsitul secolului al XIX-lea
dezvoltare viticulturii din aceasta podgorie stagneaza, ca urmare a aparitiei
in zona a filoxerei, constatata oficial, in anul 1890. In anii 1913 si 1914 s-a
abatut o noua calamitate asupra plantatiilor din podgorie. Mana (Plasmopara viticola),
a provocat pagube deosebit de mari, datorita faptului ca la momentul respectiv
nu erau cunoscute indeajuns mijloacele de tratament. Incepand cu anul 1922,
situatia podgorenilor din Panciu cunoaste o relativa imbunatatire. Totusi zona
viticola Panciu s-a refacut greu, dupa multi ani de munca si eforturi
sustinute.
25/12/2010 @ 19:26:09
de catre Sorin